Când este momentul perfect să încep?

Iată că suntem la începutul unui nou an.

Probabil și tu, ca și mine, ti-ai stabilit obiectivele pentru această nouă etapă.

Poate că și tu îți spui “gata, anul ăsta reușesc să slăbesc “ “anul ăsta dau tot ce pot ca să fac pași spre ceea ce îmi doresc cu adevărat “ “anul asta îmi dublez veniturile” “anul ăsta ies din relațiile toxice” “anul ăsta am mai multă grijă de mine”…. continuă tu cu ce ti-ai propus în acest an.

Apoi te întrebi…. și cum fac asta?

Și știi, mulți oameni se pregătesc să se pregătească.

Poate ai vrea să înveți să cânți la pian. Cauți profesori din zona ta și poate chiar suni pentru programare, dar te oprești la scurt timp, chiar înainte de a-ți programa prima sesiune.

Sau poate că următorul tău pas este să te faci vizibil pe rețelele de socializare și ești hotărât și scrii prima postare pe acest an și… te oprești. O ștergi și gata.

De ce se întâmplă asta? De ce este atât de greu să începi?

E foarte simplu. Frica.

Frica este o emoție care te poate împiedica să îți atingi întregul potențial.

Cu toții avem temeri și mulți dintre noi am învățat că până nu ne depășim temerile, suntem blocați. Nu putem începe acel proiect sau acel obiectiv sau să realizăm ceea ce ne dorim atât de mult.

Cum începem când suntem speriați?

În loc să lucrăm la frică, să încercăm o abordare diferită și să privim rezultatul final.

Folosind exemplul cu lecțiile de pian, poate că acesta a fost un vis de-al tău încă din copilărie, dar nu ai avut niciodată șansa; circumstanțele te-au împiedicat. Și acum ai timp și ai mijloacele necesare pentru a parcurge lecțiile, dar îți este frică. Dacă nu e de tine? Dacă ești prea bătrân pentru a învăța? Ce se întâmplă dacă nu poți stăpâni clapele și acordurile? Și ce dacă! Și ce dacă! Nu vei ști niciodată dacă nu încerci.

Sau dacă ne gândim la acea voce din tine care strigă că își dorește exprimare. Știi că tu ai reușit și acum îți dorești să mergi și către alte persoane să le ajuți. Și te apuci și scrii. Apoi te oprești…. cine mă va asculta pe mine? Dacă vor râde de mine? Si ce dacă ! Nu ai nevoie de acei oameni in viața ta. Ai nevoie de acei oameni care abia așteaptă să-ți audă vocea.

Îmi aduc aminte cât de mult mă afectau acele mesaje pline de critică. Plângeam si spuneam că asta nu este de mine. Nici nu mai vedeam zecile si sutele de mesaje de laudă, lăsam să mă doboare acele critici negative.

Până am înțeles că nu este mereu despre mine. Este și despre persoana care zice… de multe ori este doar despre ea. M-am hrănit cu mesajele și energia celor cărora le aduceam valoare și aveau nevoie de vocea mea și iată că acum le iau ca și pe feedback de creștere și nimic personal.

Gândește-te la viziunea ta, la visul tău de a cânta acea piesă de concert pe care o iubești atât de mult. Sau la acel moment în care lumea îți mulțumește că ai trezit speranța în viața lor.

Oricare ar fi viziunea ta pe asta trebuie să te concentrezi în fiecare zi. De fiecare dată când te sperii, de fiecare dată când te îndoiești de tine însuți. Imaginează-ți acel primul live pe Facebook care va ajunge exact la cine are nevoie. Imaginează-ți acele persoane care îți mulțumesc că ești în viața lor și că datorită ție nu se opresc.

Imaginează-ți că te simți extraordinar în fața oamenilor și cum faci apoi poze cu ei….. imaginează-ți cum s-ar simți asta.

Acum este momentul să începi. Fără alte scuze, oricât de bune ar părea că sunt.

Dacă dorești să primești articolul săptămânii direct în căsuța ta de mail, înscrie-te chiar acum aici: