Cum ne afectează angajamentele și promisiunile
Ai obiceiul să faci promisiuni sau să-ți iei angajamente care ulterior nu le onorezi ?
Mi-ar fi plăcut să-ți spun că eu mi-am ținut mereu promisiunea și mi-am respectat angajamentele, dar nu a fost așa. Îmi luam de multe ori angajamente peste puterile mele, ca apoi, pentru că nu le putem onora pe toate, să intru într-o autocritică și judecată de mai mare frumusețea.
Un angajament ar trebui tratat ca un contract obligatoriu cu tine însuți. Cu toate acestea, mulți dintre noi ne încălcăm angajamentele. Ne angajăm față de oameni, bănci, muncă, animale de companie, noi înșine … și sfârșim prin a nu le ține. Un angajament este ceva despre care nu ai nicio îndoială. Ceva căruia i te dedici 100%.
De ce ne încălcăm de multe ori aceste angajamente?
Ce ne determină să intrăm în situații de această natură?
Ai stat vreodată să te gândești de ce nu te-ai ținut de cuvânt? De ce ți-ai încălcat promisiunea? De ce ai tot amânat?
La mine, așa cum am spus, unul dintre motive era că spuneam la prea multe DA. Și făceam acest lucru din simplul fapt că nu puteam spune NU. Vedeam acel nu ca pe un refuz prin care pot să supăr, poate, acea persoană. Vedeam acel nu ca pe o dovadă de nepăsare a mea față de persoana respectivă. Vedeam acel nu ca și când îi spuneam ”nu te iubesc”.
Și făcând acest lucru, arătam persoanei că îmi pasă (așa vedeam eu atunci că pot arăta acest lucru) iar eu mă supra solicitam.
Un alt motiv din care nu duceam la bun sfârșit angajamentele era că îmi luam angajamente care îmi dădeam apoi seama că nu erau conforme cu valorile mele. Acest lucru mă făcea să le tot amân până când nu le mai făceam.
Oare ce este mai bine și ce te face să te simți mai bine: să recunoști că ai făcut un angajament pe care nu îl poți duce la bun sfârșit pentru că nu este conform cu valorile tale, sau să-ți încalci valorile și să duci acea promisiune la îndeplinire?
Eu pot spune că obișnuiam să folosesc a doua variantă și asta mă făcea foarte neîmplinită. Din momentul în care am schimbat tactica și să recunosc când îmi iau angajamente pe care chiar nu trebuia pentru că nu sunt conforme cu valorile mele, mă simt mult mai bine. În plus, fac atenție mult mai multă asupra angajamentelor pe care le fac.
De câte ori ai spus da deși în interior ai simțit nu?
De câte ori te-ai angajat excesiv în activități spre rezolvarea problemelor celorlalți și ai uitat cu totul de tine?
Inconștient arăți dezinteres față de tine și nevoile tale interioare sau exterioare, nu spui ‘nu‘ în afară dar ți-l spui ție, înăuntru.
De câte ori ti-ai luat angajamentul să faci lucruri, sau să rezolvi probleme, fără să simți un interes real față de ele, fără să ai capacitatea sau competența să le rezolvi conform angajamentului și așteptărilor celorlalte părți implicate?
Din ce energie îndeplinești angajamentele?
Știi, nu cred că este vorba doar despre a duce la bun sfârșit un angajament, cât cu ce energie duci la bun sfârșit acel angajament.
Energia pe care o punem la baza acțiunilor noastre ne arată cât de interesați sau dezinteresați suntem de ceea ce trăim în fiecare moment prezent, cât de interesați sau dezinteresați suntem de propria viață, de relația cu noi înșine și cu ceilalți.
Angajamentul este un efort împlinit care urmat, dă un sentiment imens de realizare.
Gândește-te la ceva pentru care ți-ai asumat un angajament, l-ai urmat până la final și la modul în care te-ai simțit la sfârșit știind că l-ai finalizat. Pierderea în greutate, să obții o nouă calificare, să mergi după un contract mare și să reușești să îl obții … sau poate chiar și ordinea din sertarul ăla pe lângă care treci zilnici și spui că îl vei face mâine …. sau cursul ăla pe care nici nu l-ai deschis.Uneori angajamentul poate fi confundat cu faptul că rămâi implicat în ceva cu mult după ce ți-ai terminat treaba. Ca o muncă fără sfârșit sau o căsătorie în care nu mai este iubire.
Suntem învățați CE să gândim nu CUM să gândim
Prea puțini dintre noi sunt crescuți si încurajați în spiritul de a lua decizii în aliniament cu ceea ce simțim și cu dorințele noastre interioare.
Nu suntem încurajați să stăm în propria putere și să hotărâm singuri pentru noi. Sistemul social s-a dezvoltat în sensul în care omul a devenit o resursă dispensabilă, o resursă căreia i se spune mereu ce să facă și e folosit ca o mașină care rezolvă probleme și răspunde la comenzi, nu este încurajat să gândească liber, să se exprime, să descopere cum funcționează lumea, cum funcționează el și care este adevărul lui propriu.
Dacă te confrunți cu astfel de lucruri în viața ta, analizează-le pentru o clipă. Întreabă-te de ce ești încă implicat în ceva despre care ai îndoieli sau în care nu crezi sau mai rău, ești implicat în ceva pentru care nu te dedici total. Oamenii preiau acest comportament subtil.
Pentru a rămâne dedicat față de ceva, poate că o variantă ar fi să schimbi periodic ceea ce faci pentru a menține acel angajament viu și proaspăt.
Ce este nevoie să împrospătezi în angajamentul tău pentru a-l face în continuare cu plăcere, fără să fie făcut din energia lui trebuie?
Angajamentele te definesc și te mențin activ și implicat în viață. A fi liber și a avea câteva angajamente sună atât de revigorant pentru mulți care au soți, copii, animale de companie, locuri de muncă, credite ipotecare … dar numai pentru un moment trecător în care viața se simte grea și împovărătoare.
Suntem ființe sociale care dorim conexiuni și relații cu ceilalți, un sentiment de împlinire și mândrie în contribuțiile noastre la îmbunătățirea vieții celor din viața noastră, inclusiv pentru noi.
Angajamentul are mai puțin de-a face cu așteptările sociale și mai mult cu acceptarea vieții
Fiecare dintre noi se naște cu un scop creativ unic și personal, pe care nu-l are nici o altă ființa umana.
Angajamentul înseamnă să ne aliniem cu sincronicitatea vieții și legile care îi guvernează existența, să ne mișcăm în sensul înfloririi noastre interioare (care se va reflecta ulterior și în afară).
Uneori avem nevoie de ajutor pentru angajamentele noastre și căutăm acest ajutor prin intermediul prietenilor noștri, colegilor de muncă, soților, antrenorilor, mentorilor … Cerând ajutor, ne consolidăm angajamentul față de noi înșine și față de ceilalți, ne îndeplinim obligațiile contractuale față de noi înșine pentru a ne duce la îndeplinire obiectivele, indiferent de costuri.
“Viitorul este creat de energia aflată la baza faptelor tale și nu de faptele în sine. Un lucru merită făcut doar dacă te implici din toată inima.” Richard Rudd
Tu ce energie pui la baza angajamentelor și promisiunilor tale ?
PS: Săptămâna viitoare, miercuri, vorbim despre COMPASIUNE.
PPS: Aștept comentariile tale să-mi spui pe ce temă dorești să vorbesc în aceste articole
Articole care ar putea să te intereseze : Atitudinea, Tehnici de meditație, 4 pași pentru a depăși provocările, De ce nu vrea să se schimbe? De ce nu înțelege?, Ce este confortul și cum pot să fiu în confort
Materiale și cursuri gratuite: mini-curs 7 Pași spre vindecarea emoțională prin reconectarea cu tine, e-Book Un Nou Început, 4 pași pentru a-ți schimba o convingere limitativă
Bună Eugenia…da ma regăsesc in tot ce ai sp tu pana acum …
Iti mulțumesc mult pentru tot
Bună, vreau să mulțumesc pentru informația valoroasă, și mi-aș dori să posed tehnici de meditație, și un alt subiect ar fi cum să-mi aflu scopul vieții și conectarea cu mine însumi.
Mulțumesc anticipat 🙏
Cata dreptate! Ma regăsesc in ceea ce povestești!
De câte ori am zis da, și simteam ca este nu! Sau, la câte cursuri am fost și ne invata ce sa gândim mai putin cum!
Minunat articol!
Bună Eugenia,trăiesc consecințele unor angajamente luate prea ușor și sunt prinsă între dorința de a mă elibera și sentimentul de responsabilitate, de vină,de teamă chiar ,anticipând consecințele deciziei pe care îmi strâng tot curajul să o urmez.
Foarte interesant. Am descoperit ca eu chiar am nevoie de acest curs!